PARCUL NATURAL VĂCĂREȘTI
Context
Parcul Natural Văcărești este o arie naturală protejată, de interes național. Situat în mediul urban, alimentat de precipitații și izvoare subterane, Parcul Natural Văcărești s-a format în decurs de 30 de ani pe locul unui fost proiect hidrotehnic. Este o zonă umedă, cu o întindere de 184 ha, formată din mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdele de trestie și stuf.
Asociația Parcul Natural Văcărești a fost înființată în anul 2014 și este entitatea care a coordonat procedura de înființare a parcului. Asociația a fost administratorul oficial al zonei între 2017 și 2019, iar din 2020 a devenit partenerul oficial în administrarea parcului, alături de Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
Obiectivele organizației constau în protecția și conservarea celui mai mare spațiu verde al Bucureștiului, promovarea educației pentru mediu, oferind în același timp posibilități de recreere într-o zonă sălbatică din mijlocul Capitalei.
Restrângerea luciului de apă și colmatarea bălților existente, dispariția sau modificarea radicală a vegetației și a faunei, degradarea accentuată a calității apei, urbanizarea intensivă, precum și schimbările climatice sunt doar câțiva dintre factorii de risc cu care se confruntă în prezent Parcul Natural Văcărești.
Obiective Veolia
Veolia își propune susținerea unui plan de management sustenabil, cu intervenții concrete în aria protejată pentru conservarea naturii și creșterea calității vieții în municipiul București, în mod special în zona adiacentă Parcului Văcărești (sectoarele 3 și 4).
În contextul marilor provocări cu care se confruntă orașul, Veolia propune dezvoltarea și promovarea de soluții de tip nature-based (NBS) pentru captarea, filtrarea naturală și reconectarea apelor pluviale cu pânza freatică, conservarea și reconstrucția habitatelor umede și creșterea rezilienței ariei protejate la schimbările climatice.
Etapele acestui proiect în premieră în București se întind pe o perioadă de trei ani, până în 2023. De asemenea, compania își propune să promoveze în rândul comunității și al factorilor interesați aceste soluții inspirate de natură (NBS) prin activități de educare și conștientizare.
UZINA ARCUDA
Context
Pusă în funcțiune acum 133 de ani, Uzina de Apă de la Arcuda este cea mai veche și cea mai mare instalație de acest tip din România. Localizată în județul Giurgiu, uzina este exploatată de Apa Nova, una dintre companiile din Grupul Veolia. Uzina produce apă potabilă de bună calitate, este rentabilă și prietenoasă cu mediul.
Din suprafața ocupată de Uzina Arcuda, numai 17,3 procente sunt destinate activităților tehnologice, administrative și celor aferente utilităților, restul de 82,7% din teren reprezintă zone verzi. Tratarea apei presupune un proces tehnologic care necesită cunoștințe, profesionalism, muncă în echipă și rigoare. Numai în acest fel se poate obține un produs sigur, de bună calitate și care este furnizat fără întrerupere.
Arcuda este desemnată zonă de protecție sanitară cu regim sever, reprezentând în același timp un mediu favorabil pentru dezvoltarea plantelor, a animalelor și a habitatelor cu valoare de conservare recunoscută la nivel național și internațional.
Măsuri implementate
Apa Nova a efectuat 2 studii de cercetare (între 2012 – 2013 și 2018 – 2020). Primul a avut ca scop identificarea, cartografierea și descrierea biodiversității din cadrul Uzinei de Apă Arcuda, iar al doilea a vizat evaluarea stării de conservare a biodiversității pe perimetrul uzinei, precum și evoluția acesteia.
Cercetarea a evidențiat o gamă variată de floră și faună: 3 tipuri de habitate protejate (habitate Natura 2000), 9 tipuri de comunități de plante, dintre care 3 specii protejate la nivel european, 7 specii de herpeto-faună (4 specii de interes comunitar), 88 specii de păsări (5 specii de interes comunitar si 12 de interes național) și 11 specii de pești.
Studiul a relevat principalele provocări și impactul antropic al acestora asupra biodiversității locale, iar compania a identificat o serie de măsuri în vederea soluționării problemelor. O parte dintre măsuri au fost deja puse în aplicare, cum ar fi instalarea unor panouri cu scop informativ, transferul plantelor rare din habitatele afectate de activitățile umane și îndepărtarea speciilor invazive non-native, de exemplu, Ambrosia artemisiifolia (Ambrosia).
Pentru efectuarea studiului, Apa Nova a lucrat cu specialiști în botanică, avifaună și herpeto-faună din cadrul Asociației Grădinilor Botanice din România, Universitatea de Biologie din București și cea din Iași.
Angajații companiei Apa Nova au fost implicați în etapele de concept și grafică ale panourilor, stabilind amplasarea acestora, iar o echipă dedicată a contribuit la instalarea panourilor, precum și la tunderea, tăierea și îndepărtarea plantelor.
Monitorizarea biodiversității, refacerea mediilor naturale, reducerea impactului deversărilor în mediile acvatice, îmbunătățirea calității vieții sau supraviețuirea speciilor perturbate de lumina artificială sunt doar câteva dintre soluțiile implementate pentru prezervarea bogăției și diversității naturii de la Arcuda. Vă invităm să explorați acest bogat ecosistem în materialul video dezvoltat în colaborare cu biologul și exploratorul Alexandru N. Stermin, profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
UZINA ROȘU
Context
Uzina de Apă de la Roşu, exploatată de Apa Nova, este situată în Județul Ilfov. Uzina se află la aproximativ 1,5 km de malul drept al râului Dâmboviţa, întinzându-se pe o suprafață de 13 ha.
Apa este prelevată din râul Argeș prin conducta de captare a apei de la Crivina.
Uzina de Apă de la Roșu include zone deschise întinse ca suprafață, acoperite cu vegetație erbacee, care alternează cu zone în care predomină copacii ornamentali. Suprafața verde reprezintă aproximativ 63,2% din suprafața totală a stației. Configurația elementelor biotice și abiotice din cadrul stației formează mai multe tipuri de habitate favorabile faunei, partea sudică prezentând un habitat acvatic (canalul Argeș), în vreme ce restul perimetrului este acoperit cu vegetație erbacee și cu copaci.
Măsuri
În 2018, Apa Nova a derulat un proiect cu scopul de a efectua un audit al biodiversității în spațiul Uzinei de Apă de la Roșu. Obiectivele proiectului au fost identificarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar și național, precum și luarea măsurilor de protecție și conservare specifice.
Ca urmare a proiectului, Apa Nova a identificat o plantă care reprezintă o specie rară, inclusă în Lista roșie a plantelor superioare, 14 specii de nevertebrate, 8 specii de herpeto-faună (4 specii de amfibieni de interes comunitar și 1 specie de interes național, 3 specii de reptile de interes comunitar), 32 de specii de păsări (5 specii de interes comunitar și 7 de interes național) și 6 specii de lilieci de interes comunitar. Compania a pus în aplicare o serie de măsuri pentru a soluționa provocările care afectează habitatele și speciile.
În cadrul stației, s-au instalat cinci panouri cu scop informativ, pentru promovarea speciilor protejate de floră și faună, precum și a habitatelor acestora. Totodată, s-au construit mai multe adăposturi pentru reptile și lilieci.
Resurse
Auditurile biodiversității s-au efectuat din luna mai până în septembrie 2018 de către experți din cadrul firmei EPC (Environmental Consulting), cu specializarea plante, habitate și faună și care dețin experiența necesară pentru o evaluare adecvată a biodiversității și a impactului.
Angajații companiei Apa Nova au fost implicați în etapele de concept, grafică, construire, stabilire a amplasării și instalare a panourilor și de proiectare, stabilire a amplasării, construire și instalare a adăposturilor.
UZINA CRIVINA
Context
Uzina de Apă de la Crivina, exploatată de Apa Nova, este situată în Județul Giurgiu și acoperă o suprafață de 30,04 ha.
Apa este prelevată din râul Argeș prin conducta de captare a apei de la Crivina. În cadrul stației de la Crivina, predomină spațiile largi, deschise, acoperite cu vegetație erbacee și o serie de specii de pomi ornamentali și fructiferi, care se găsesc în proximitatea complexelor de clădiri. Partea de sud a perimetrului, aproape de zona de captare, evidențiază un habitat natural riparian, localizat pe malurile râului Argeș.
Spațiile verzi reprezintă aproximativ 65,4% din suprafața totală a Uzinei de Apă de la Crivina. Habitatele care formează spațiul biotic sunt favorabile pentru o gamă destul de mare de specii de faună, în special amfibieni, reptile și păsări.
Măsuri
În 2018, Apa Nova a efectuat un inventar și o evaluare a biodiversității din cadrul Uzinei de Apă de la Crivina. Cercetările din teren au evidențiat 28 de specii de nevertebrate, dintre care 2 de interes comunitar, 5 specii de herpeto-faună (1 specie de amfibieni și 3 specii de reptile de interes comunitar), 39 de specii de păsări (3 specii de interes comunitar și 11 de interes național) și 6 specii de lilieci de interes comunitar.
S-au pus în aplicare măsurile prevăzute de lege, cum ar fi îndepărtarea speciilor invazive non-native, de exemplu Ambrosia artemisiifolia (Ambrosia) și protecția cuiburilor de păsări sălbatice. În plus, pentru a păstra condițiile habitatului din prezent, s-au construit adăposturi pentru reptile și lilieci.
Pentru a crește gradul de conștientizare privind biodiversitatea existentă și importanța acesteia, atât pentru angajații uzinei, cât și pentru posibilii vizitatori și turiști, în zonele cheie, au fost instalate o serie de panouri cu scop informativ.
Resurse utilizate
Auditurile biodiversității s-au efectuat din luna mai până în septembrie 2018 de către experți din cadrul firmei EPC (Environmental Consulting), cu specializarea plante, habitate și faună și care dețin experiența necesară pentru o evaluare adecvată a biodiversității și a impacturilor.
Angajații companiei Apa Nova au fost implicați în etapele de concept, grafică, construire și instalare a panourilor și de proiectare și instalare a adăposturilor.
Monitorizarea biodiversității, refacerea mediilor naturale, reducerea impactului deversărilor în mediile acvatice, îmbunătățirea calității vieții sau supraviețuirea speciilor perturbate de lumina artificială sunt doar câteva dintre soluțiile implementate pentru prezervarea bogăției și diversității naturii de la Crivina. Vă invităm să explorați acest bogat ecosistem în materialul video dezvoltat în colaborare cu biologul și exploratorul Alexandru N. Stermin, profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.