Condițiile actuale de mediu impun o schimbare drastică la nivelul managementului urban, accentul mutându-se pe utilizarea surselor regenerabile de energie și a zonelor verzi pentru viitorul durabil al orașelor. Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România, explică, într-un interviu pentru Forbes România, care sunt provocările „transformării verzi“ pentru economia și societatea românească.
1. Cum putem face orașele să fie „ecologice”, desigur, ținând cont de legislația în vigoare, dar și de ceea ce avem la îndemână din punct de vedere al utilizării resurselor?
Cele mai multe dintre orașele europene au cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimele decenii, iar noile nevoi digitale generate în context pandemic au determinat schimbări radicale în materie de digitalizare, servicii și utilități. Suprapopularea, consumul excesiv, poluarea și epuizarea resurselor naturale sunt doar câțiva dintre factorii care au determinat și determină provocări de mediu și sănătate în marile orașe. Nicicând nevoia de a găsi soluții și de a reimagina peisajele urbane nu a fost mai stringentă.
În aceste condiții, transformarea orașelor din punct de vedere ecologic este o chestiune actuală, necesară dar și complexă, care presupune mai mult decât o planificare urbană normală sau norme stricte. Un oraș verde necesită un efort comun din partea tuturor vectorilor publici și privați, pe toate planurile de activitate, pe durată îndelungată și planificată pe cât posibil aprioric.
Pentru a ajunge acolo, avem nevoie de obiective ambițioase, bine definite, dar și de o raportare regulată a progresului, de generare de energie electrică utilizând resurse regenerabile, reguli de construcție stricte care favorizează tehnologia ecologică, politici de management a deșeurilor sau un comportament responsabil în ceea ce privește consumul de apă.
Compania noastră are în vedere tocmai utilizarea și exploatarea responsabilă a resurselor naturale epuizabile, fapt demonstrat prin consumul tot mai mic al acestora în procesele de captare, producție, transport și distribuție a apei potabile, cât și de colectare, transport și epurare a apelor uzate și meteorice. Astfel, am diminuat constant cantitatea de apă brută preluată și consumată din resurse naturale, în prezent fiind cu aproximativ 63,5% mai scăzută decât cantitatea din anul 2001.
Totodată, în contextul schimbărilor climatice care afectează deja lumea și al crizei sanitare prelungite, este esențial să ajungem la neutralizarea emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului XXI, acest obiectiv fiind stabilit de altfel și în Acordul de la Paris, semnat de 195 de state, inclusiv Uniunea Europeană.
Grupul din care compania noastră face parte și-a propus să devină un campion al Transformării Ecologice să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în particular a concentrațiilor de CO2 emise în atmosferă, printr-o mai bună gestionare a activităților curente care pot genera astfel de emisii. În acest sens, calculăm anual emisiile generate de activitatea de producție și distribuție a apei potabile, precum și de cea de colectare și epurare a apelor uzate, pe baza amprentei de carbon.
2. Care este cea mai mare provocare survenită din zona aceasta, a managementului resurselor de apă?
La nivel internațional, angajamentul nostru este către o abordare ecologică, iar toate eforturile sunt îndreptate spre îmbunătățirea managementului la siturile proprii, dar și ale clienților, asta în contextul în care una dintre cele mai mari provocări mondiale este reprezentată de poluarea apelor brute. Astfel, potrivit studiilor Organizației Națiunilor Unite, peste 80% din apele uzate la nivel planetar sunt deversate direct în cursuri de apă, fără niciun fel de epurare, generând o contaminare și o poluare puternică a mediilor naturale.
La nivel local, compania noastră operează Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina – Faza I în baza Autorizației de Gospodărire a Apelor emisă de Administrația Națională „Apele Române”, tratând un influent de 7,8 metri cubi pe secundă, respectiv 250.000.000 mc anual, rezultat al apelor casnice, industriale și meteorice generate de populația de 2,2 milioane de bucureșteni pe care-i deservim, dar și de o parte importantă a zonelor metropolitane.
Totodată, Apa Nova urmează să preia în operare, odată cu finalizarea proiectului Stației de Epurare a Apelor Uzate Glina Faza II, și incineratorul de nămol de la Glina, care este, de fapt, o stație complexă de incinerare cu tehnologie avansată, controlată în cea mai mare măsură automat. Stația de incinerare a nămolului conține două linii identice ce pot funcționa atât independent, cât și împreună, având o capacitate de incinerare de 790 tone nămol pe zi, în așa fel încât să poată prelua cu succes cantitatea totală de nămol produsă de către Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina la finalul extinderii acesteia, existând rezerva necesară dezvoltării sustenabile a orașului.
3. Care este cea mai importantă componentă atunci când decidem să implementăm o strategie cu privire la managementul integrat al apei urbane într-un sistem cu viziune panoramică referitor la ecologizarea unui oraș?
Dezvoltarea și digitalizarea infrastructurii sistemului de apă reprezintă pași esențiali și necesari către plasarea Bucureștiului pe harta europeană a orașelor inteligente, iar compania noastră implementează de 6 ani procese digitale complexe, urmând să accentuăm în perioada următoare transformarea digitală.
Apa Nova trebuie să răspundă în timp real condițiilor actuale ale pieței, evoluției tehnologiei și imperativelor legislației românești, pentru a asigura servicii publice de înaltă calitate și sigure. Obiectivele noastre pentru următorii ani vizează oferirea de servicii esențiale sigure pentru Capitală, lucru care nu ar fi posibil fără un proces continuu și complet de transformare digitală, domeniu în care urmează să mai alocăm 7 milioane de euro, pentru a crea un ecosistem digital complet și pentru ca procesele digitale să fie integrate în profunzime în toate palierele de activitate a companiei.
O altă componentă la fel de importantă în ceea ce privește managementul integrat al apei urbane este reprezentată de determinarea populației de a conștientiza importanța optimizării consumului de apă, dar, de asemenea, și utilizarea corectă a sistemului de canalizare, care nu este și nu trebuie privit precum un coș de gunoi. Gândiți-vă că doar anul trecut, în 2020, au fost curăţate reţelele colectoare și au fost eliminate blocajele existente, evacuându-se un volum total de nu mai puțin de 1.700 m³ de deșeuri din curăţarea canalizării.
4. În Parteneriatul Global al Apei (GWP), fondat în 1996, se vorbește despre o reţea internațională bine pusă la punct între mai multe entități, de la organizaţii implicate în managementul resurselor de apă, instituţii guvernamentale din ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, până la agenţii ale Organizației Națiunilor Unite sau bănci de dezvoltare bi şi multi-laterale. Contextualizând: cum vedeți un parteneriat eficient între instituțiile statului/autoritățile locale și agenții economici, respectiv și cetățenii, în vederea transformării orașelor în adevărate ecosisteme ecologice?
Compania noastră a susținut și va susține viziunile progresiste, colaborarea între instituțiile statului, companii și oameni, precum și managerii care au curajul să schimbe lucrurile în profunzime, care îndrăznesc să fie altfel, mai ales în aceste timpuri pline de provocări. Criza sanitară și economică pe care o parcurgem a adus incertitudine și nesiguranță pe toate planurile, strategiile de business s-au schimbat, perspectivele s-au reconfigurat, iar ceea ce știam ca „business as usual” a fost redefinit pe principii de integrare a tehnologiilor verzi. Trăim un moment istoric de resetare a economiei pe principii solide de sustenabilitate pentru a asigura progresul societății, unde tehnologiile și inovațiile verzi au un rol definitoriu.
În prezent, resursele naturale devin din ce în ce mai limitate, în timp ce nevoile oamenilor sunt în creştere, într-o lume din ce în ce mai populată şi urbanizată, care se confruntă cu probleme legate de schimbări climatice profunde. Oamenii trebuie să-şi regândească complet relaţia cu resursele şi să vină cu noi modele de creştere economică şi socială, mai eficiente, mai echilibrate şi mai durabile.
Lupta împotriva schimbărilor climatice presupune un efort comun la nivelul statelor membre UE, însă nu toate regiunile pornesc pe picior de egalitate, România fiind o ţară care a rămas în urmă la acest capitol.
Compania noastră se declară un partener deschis pentru mediul de business şi pentru autorităţi şi se alătură eforturilor de implementare a Pactului Ecologic European. Având la nivel internațional peste 160 ani de experienţă în domeniul apei, energiei şi deşeurilor, Grupul din care facem parte şi-a propus să reducă emisiile de dioxid de carbon prin implementarea de programe inspirate din natură (bio-indicatori, infrastructură verde, management ecologic etc.) care au scopul de a crește nivelul general de conștientizare în rândul angajaților, clienților, comunităților, tinerei generații și decidenților cu privire la activitățile companiei și a modului în care acestea pot fi adaptate pentru a proteja mediul.
Un parteneriat eficient între vectorii de decizie, respectiv instituțiile statului/autoritățile locale, agenții economici și cetățeni, trebuie să vizeze obiective comune, o aliniere strategică a business-urilor, reguli strategice de bază care trebuie respectate de toți actorii implicați, dar, cel mai important, sunt necesare o viziune și eforturi comune din partea tuturor.
5. Dacă ar fi să faceți un top 3 al premiselor pentru un model durabil al dezvoltării orașelor, cum ar arăta acesta, la acest moment?
Nu există un model unic de oraș durabil, administrațiile locale și companiile având mai degrabă la dispoziție o paletă de soluții diferite menite să susțină echilibrul ecologic pe termen lung. Cu toate acestea, există câteva elemente fundamentale și principii ale dezvoltării sustenabile care au mai multe domenii de aplicabilitate, dintre care pe primul loc și cel mai important este, cred, accesul la resurse publice.
Creșterea calității vieții oamenilor este obiectivul principal al oricărui oraș durabil, ceea ce trebuie să se traducă prin acces garantat la centre de sănătate sigure, educație de calitate, transport public ușor de accesat, infrastructură de apă și canalizare la standardele calitative actuale, servicii performante de colectare a gunoiului și reducerea poluării aerului. Pe măsură ce populațiile și provocările se schimbă în orașe, la fel se schimbă și nevoia de soluții adaptative la resurse.
Administrațiile locale, dar și populația trebuie să conștientizeze importanța consumului responsabil al apei potabile și al utilizării responsabile a sistemului de canalizare.
Articolul poate fi regăsit pe Forbes.ro